Vacanță în Budapesta

O vacanță de neuitat e aceea pe care nu o poți uita și din care îți dorești să nu te mai întorci niciodată. Prima mea vacanță a fost în Budapesta, mai exact în Pest, și a durat aproape 2 ani. Toate celelalte au fost simple călătorii din care nici nu îmi amintesc prea mult.

Dorită și amânată prea mulți ani, plecarea spre Budapesta a fost în final spontană. Fără pregătiri speciale, fără să cunosc limba maghiară, am ajuns într-o seară târzie de august în Budapesta cu dorința de a petrece o lună întreagă în acel loc.

Dreptul la vacanță și-a spus cuvântul, am ajuns acolo unde mi-am dorit. Mă așteptam să îmi placă orașul și să mă simt foarte bine însă ce am trăit în acea vacanță mi-a depășit așteptările. Din seara în care am ajuns, m-am simțit cu adevărat acasă, am avut un sentiment de liniște pe care nu îl am nici în orașul natal.

Am savurat timp de aproape 30 de zile plimbările pe Dunăre pe sub cele 7 poduri care unesc Buda de Pest ( Széchenyi Lánchíd – Podul cu lanțuri mi se pare cel mai spectaculos dintre toate) festivalurile și concertele în aer liber, vizitele în orășelele turistice din jurul Budapestei (cu greu te desprinzi de magazinele de suveniruri din Szentendre care e situat la aproximativ 30 de km de Budapesta).

La final de vacanță eu și prietenii pe care mi i-am făcut acolo încă nu ne săturasem de plimbat prin cele 23 de sectoare ale Budapestei, nici de admirat Parlamentul Ungariei (situat pe malul Dunării) și nici de limba maghiară. Am hotărât toți 4 să rămânem în Budapesta și să învățăm mai bine limba maghiară (eu de la nivel 0, ei vorbind-o ca a doua limbă în România).

Fără să îmi dau seama vacanța s-a transformat în dorința de a mă stabili în Budapesta. Am demisionat și am renunțat pentru o vreme la tot ce aveam în țară pentru plăcerea enormă de a învăța limba maghiară și plăcerea de a mă simți pentru prima oară acasă. După ce am stăpânit maghiara suficient de bine și am lucrat un timp, mi-am amintit că eu venisem doar în vacanță. Am plecat spre altă destinație cu bagajul plin de amintiri din niște locuri cunoscute parcă din altă viață.

Nu m-am mai reîntors în Budapesta de teamă să nu rămân definitiv acolo. Nu sunt nostalgică, nu păstrez fotografii din vacanțe, nu am nevoie de fotografii pentru a retrăi momentele plăcute. Creierul și simțurile mele înregistrează fiecare clipă memorabilă și le păstrează pe toate în siguranță, departe de indiscreții nedorite.

Și pentru că îmi place țara în care locuiesc acum (de data asta, Germania) și nu aș dori să repet experiența de a rămâne într-o țară pe o durată mai lungă decât cea a concediului, voi alege să programez următoarea vacanta cu Christian Tour  deoarece și Christian Tour susține dreptul la vacanță.

Voi alege o vacanta exotica, pe o insulă încă neafectată de turismul de masă. Voi alege o vacanță în care să descopăr alte popoare cu traditii total diferite de ale noastre dar unde să nu existe riscul de a fi tentată să rămân încă doi ani cel puțin, iar pentru a reuși asta voi programa un concediu de cel mult 14 zile pentru a nu mă obișnui prea mult cu alte locuri încă necunoscute.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2019.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s